Liberalii iau în calcul greva parlamentară dacă votul în cazul Oprea nu va fi reluat

Alina Gorghiu a declarat, la RFI, că „este un mit faptul că nu se poate în mod legal cere reluarea votului” în cazul Oprea și că hotărârea Senatului poate fi abrogată.

„Resping din capul locului această sentință dată de ieri încoace de PSD-ALDE, cum că nu poate fi reluat votul în cazul Oprea. Categoric, se poate relua și dacă se vrea, se poate și este opțiunea pe care o avem în față. Depinde dacă vrem s-o folosim sau nu. Este un precedent din punctul meu de vedere pozitiv. Au existat și alte precedente negative, cazul Șova sau legea defăimării, de exemplu, doar că suntem în altă situație, care merge într-un singur sens. Nu există nici o normă legală care să împiedice Parlamentul să revoce o hotărâre sau o lege să fie abrogată, doar deciziile Curții Constituționale și hotărârile instanțelor sunt definitive și obligatorii și chiar vă rog să credeți că și în acest caz mai există anumite proceduri speciale de revizuire. În cazul domnului Oprea, este vorba despre o hotărâre a Senatului, pe care nu ne împiedică nimeni și nimic să o abrogăm, decât eventual, bineînțeles, voința politică a cartelului politic care-și împarte dreptatea de unul singur, PSD-ALDE”, a detaliat Gorghiu.

Potrivit copreședintelui PNL, liberalii iau în calcul o eventuală grevă parlamentară, dacă votul în cazul Oprea nu va fi reluat:

„Mai pot fi gesturi pe care să le luăm în considerare luni, de exemplu, la Biroul Politic Național, de genul grevă parlamentară pe o durată determinată sau alte gesturi politice, dar știți care este problema, nu noi decontăm, nu PNL-ul, pentru că PNL-ul de data asta și-a făcut cu vârf și îndesat datoria față de cetățeanul român. Cred însă că obligația de a rezolva această problemă este în grădina PSD”, a precizat Gorghiu.

La rândul său, în cadrul unei intervenții telefonice la Realitatea TV, Vasile Blaga a precizat că PNL ia în calcul greva parlamentară, precizând că „cel mai simplu ar fi dacă Gabriel Oprea își dă demisia”.

Întrebat dacă susține ideea unei greve parlamentare, în contextul celei anunțate de liberali, Klaus Iohannis a declarat că „în Parlament se lucrează prin vot, nu prin grevă”.

„Prin grevă poți să atragi atenția unei chestiuni, dar aceasta cred că este clară pentru opinia publică. Să terminăm odată cu aceste partide care nu au înțeles deloc ce vrea românul, ca oamenii nu își mai doresc penali, corupți în Parlament (…) Vor stabili ei acolo în Parlament dacă se poate relua (n.r – votul). Problema în fond rămâne aceeași: sunt prea mulți oameni care au prea multe probleme în Parlament”, a precizat Iohannis.

Ioan Chelaru: Nu avem niciun motiv și nu există nicio prevedere care să determine reluarea unui vot definitiv

De cealaltă parte, vicepreședintele Senatului, social-democratul Ioan Chelaru, susține că indiferent cine cere reluarea votului în cazul Oprea, acest lucru nu se poate întâmpla, sugerând că singura soluție pe care o mai are Gabriel Oprea este demisia din Parlament.

„În actualele prevederi ale Constituției, legii răspunderii ministeriale și regulamentului Senatului, cele trei acte normative care sunt aplicabile în speță, nu avem niciun motiv și nu există nicio prevedere care să determine reluarea unui vot definitiv, al cărui rezultat a fost consfințit printr-o hotărâre, negativă, e adevărat, cum a cerut Curtea Constituțională, în speța Șova, care este și publicată în Monitorul Oficial. Subiectul este, din punctul meu de vedere, închis”, a declarat vicepreședintele Senatului Ioan Chelaru, membru al Comisiei juridice, pentru Mediafax.

Chelaru a mai spus că votul ar putea fi reluat doar în condițiile în care CCR ar da o decizie care ar spune că a fost un incident procedural și s-a aplicat greșit un act normativ.

„Indiferent cine cere, că cere un partid, că cere inclusiv un senator, chiar cel în speță, votul nu poate fi reluat. Iar dacă cere domnul Oprea, el poate lua orice decizie. Până la urmă nici demisia nu e de neavut în vedere”, a adăugat Chelaru.

Gabriel Oprea: Vreau dreptate pentru Bogdan Gigină, dar dosarul nu pare a fi despre dreptate

Tot vineri, la patru zile de la votul din Senat care l-a salvat de dosarul de ucidere din culpă, fostul vicepremier Gabriel Oprea a anunțat pe Facebook că i-a transmis o cerere președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, prin care solicită reluarea votului în cazul său. Oprea susține că își dorește „dreptate pentru Bogdan Gigină”, polițistul care a murit anul trecut descchizându-i coloana oficială, însă susține că dosarul său „nu pare a fi despre dreptate, ci despre răzbunări”.

„Am depus astăzi cererea către Președintele Senatului. Nu a fost și nu este intenția mea să fug de Justiție. Însă ceea ce se întâmplă cu acest dosar nu este în regulă. Vreau dreptate pentru Bogdan Gigină, dar dosarul acesta nu pare a fi despre dreptate, ci despre răzbunări și răfuieli cu substrat politic”, a scris Oprea pe Facebook, unde a postat și o fotografie a solicitării care va fi discutată în cadrul Biroului Permanent al Senatului de luni. El nu a mai menționat subiectul demisiei.

Totul a pornit după ce liberalii au anunțat, joi, prin intermediul unui comunicat de presă, că vor solicita reluarea votului în cazul începerii urmăririi penale împotriva lui Gabriel Oprea și îi cer liderului PSD, Liviu Dragnea, să fie de acord cu reluarea procedurii. La scurt timp după, Liviu Dragnea a declarat că social-democrații nu vor bloca reluarea votului în cazul începerii urmăririi penale împotriva lui Gabriel Oprea și că ”PSD nu va avea nicio ezitare dacă se va ajunge în această situație”.

După schimbul de replici dintre PNL și PSD, Oprea s-a răzgândit, după ce înaintea votului din Senat le-a cerut colegilor săi, în plen, să voteze împotriva începerii urmăririi penale în cazul său. Fostul vicepremier a spus nu doar că vrea și el să se reia votul în Senat, ci le cere acum parlamentarilor să încuviințeze cererea procurorilor.

„La primul dosar am cerut colegilor să voteze cererea DNA pentru începerea urmăririi penale. Acum am cerut colegilor să voteze împotriva și poate că am greșit. Mulți mi-au reproșat că vreau să fug de Justiție, deși nu e deloc așa. Tocmai de aceea îi voi solicita Președintelui Senatului să supună la vot încă o dată cererea DNA, iar pe colegi îi voi ruga să voteze pentru începerea urmăririi penale. Știu că sunt nevinovat și nu fug de Justiție. Știu în egală măsură că acest dosar ridică prea multe semne de întrebare și nu pot să le trec cu vederea. Dacă ați fi în locul meu, cum ați proceda? Ați accepta orice acuzație, oricât de aberantă, și ani întregi de procese pentru suspiciuni inventate? Ați accepta să vi se spună că ați ucis un om deși nu ați avut absolut nicio legătură cu vreuna din cauzele accidentului? Mulți îmi dau lecții. Alții mă înjură. Eu nu judec pe nimeni și nu doresc nimănui răul. Un lucru îl voi spune însă mereu. Sunt departe de a fi perfect. Am defectele mele, greșelile mele și crucea pe care o port. Dar nu am ucis pe nimeni. Nici macar din culpă”, a scris Oprea pe Facebook.

Reluarea votului în Senat are, însă, șanse minime de reușită. Regulamentul Camerei superioare prevede că acest lucru se poate întâmpla dacă votul este contestat imediat după anunțarea rezultatului. Or, acest lucru nu s-a întâmplat, cererea PNL intervenind la trei zile după, fără a fi invocată vreo neregulă.

Drept suport pentru această acțiune PNL invocă decizia Curții Constituționale nr. 223/2016, care, susțin ei, în baza articolului 64 din Constituție permite reluarea votului prin decizia plenului camerei respective întrucât ”constituie o manifestare a principiului autonomiei regulamentare a celor două Camere ale Parlamentului”.

Argumentul PNL nu se susține însă în condițiile în care decizia invocată era vorba de un vot contestat imediat după anunțarea rezultatului, nu la trei zile după, și în care se reclamau nereguli care ar fi viciat procedura, ceea ce în cazul de față nu este cazul.

De altfel, potrivit Regulamentului Senatului se prevede

„Art.139. (1) Votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunțarea rezultatului votului de către președintele Senatului. Asupra contestației, Senatul se pronunță prin votul majorității senatorilor prezenți. Contestația poate fi susținută de un singur vorbitor, într-un interval de timp rezonabil și, în caz de opoziție, poate lua cuvântul, într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar.

(2) Admiterea contestației are drept consecință repetarea votului”